Despre Hunedoara

ASEZAREA GEOGRAFICA

La raspantia a patru drumuri: al Mureşului, al Banatului, al Olteniei si al Tarii Crisurilor, judetul Hunedoara este situat în partea central-vestică a tarii, la contactul dintre Carpatii Meridionali şi Carpatii Occidentali, într-o zona cu masive montane, despartite de depresiuni şi culoare intramontane. Este strabatut de paralela de 46° latitudine nordica (la sud de localitatea Zam) şi de meridianul de 23° longitudine estică (la vest de orasul Simeria), fiind traversat de la est la vest de raul Mures. În latitudine judetul se dezvoltă pe 1°10’ între 45°11’11” (la vest de Varful Prisloapele, în Muntii Valcan) şi 46°21’11” latitudine nordică (Varful La Cruce - 1.466 m, în Muntele Gaina), iar în longitudine pe 1°15’56” intre 22°20’14” longitudine estică (la vest de localitatea Pojoga, în Culoarul Mureşului) şi 23°36’10” longitudine estică (la vest de Varful Cibanu - 1.911 m, în Muntii Parang).

RESURSELE NATURALE

Judetul Hunedoara beneficiază de existenta unei game variate de resurse naturale, regiunea fiind una dintre cele mai bogate din tară, fapt care a contribuit la o dezvoltare mai timpurie a industriei fata de alte judeţe ale tarii.

  • Minereuri feroase
  • Minereuri complexe
  • Roci de constructie
  • Ape termale
  • Fondul forestier

RELIEFUL

Aspectul actual al teritoriului judetului Hunedoara este rezultatul unui indelung proces evolutiv, produs in erele geologice, evolutia complexa derulată din Precambrian pana în cuaternar fiind strans legata de evolutia Carpatilor Meridionali şi Occidentali.

Altitudinile maxime se găsesc în Varful Mandra 2.519 m (Muntii Parang) şi Varful Peleaga 2.509 m (Muntii Retezat), iar cele minime în Lunca Muresului, în zona localitatii Zam (170 m).

MUNTII DEZVOLTATI LA SUD DE MURES

La sud de raul Mures se gasesc masive muntoase care apartin Carpatilor Meridionali (Muntii Retezat, Godeanu, Tarcu, Valcan, Parang şi Şureanu) şi Carpatilor Occidentali (Muntii Poiana Rusca).

RETEAUA HIDROGRAFICA

Judetul beneficiaza de o retea hidrografica vasta importantă: Muresul strabate judetul şi are ca principali afluenti Streiul, Rau Mare şi Cerna. Partea de sud a judetului este drenată de Jiul de Est şi Vest, iar partea de nord de apele Crisului Alb, dar şi de importante suprafete lacustre. Mai numeroase, sunt lacurile de origine glaciara anume în Retezat – Tau Mare, Tau Mic, Tau Portii, Bucura, Zanoaga, Tau Negru, Judete, Slaveiul, Stanisoara, Tapului, Galesul; în Parang – Galcescu, Rosiile, Zavoaiele, Mandra, Denea etc. ai din Surianu – Iezerul Mare şi Iezerul Mic, lacuri care contribuie la pitorescul alpin al judetului. Importante sunt şi lacurile antropice Cincis şi Valea de Pesti. Judetul Hunedoara dispune şi de alta resursa hidrografica importanta: izvoarele termale, cele mai valoroase fiind localizate la Geoagiu, Vata de Jos şi Calan.

CLIMA JUDETULUI

In ansamblu, clima judetului este temperat-continentală cu o etajare evidentă pe verticală (de la ses spre climatul alpin). Temperatura medie anuală variază între 6,8° C (Petroşani) şi 9,6°C (Hunedoara). In Lunca Muresului media anuală a temperaturii este de 10 °C. Maxima absolută Inregistrată în 1952 la Deva a fost de 39,7°C, minima absolută fiind de -29°C (în 1954 la Petroşani). Intervalul de zile pana la inghet este cuprins intre 180 şi 190 de zile la Deva, fiind mai mic de 90 de zile în sudul judetului. Precipitatiile atmosferice sunt repartizate neuniform, fiind cuprinse între 530 mm în depresiuni şi 1.000- 1.200 mm în zonele alpine inalte. Vantul dominant bate dinspre nord-vest.

IZVOARELE MINERALE

Activitatea postvulcanică produsa în lungul unor linii de fractura a favorizat aparitia în lungul Culoarului Muresului a unor izvoare minerale la Bacaia, Banpotoc, Mada, Boholt, Chimindia şi Vetel. Cele mai cunoscute sunt apele minerale din sursele Boholt – „Aqua Sara”, Chimindia – „Miracol” – şi Bacaia – „Cezara”.

VEGETATIA

Relieful diversificat al judetului Hunedoara şi conditiile topoclimatice specifice determină o mare varietate a vegetatiei. Marea energie a reliefului imprimă vegetatiei o zonalitate verticală evidentă, asociatiile vegetale diferentiindu-se altitudinal după particularitătile climatice şi topoclimatice.

  • Padurile de foioase
  • Padurile de stejar
  • Padurile de fag
  • Pajistile si faneţele
  • Padurile de conifere
  • Vegetatia subalpină
  • Vegetatia de luncă

FAUNA

Strans legată de vegetatie, datorita resurselor de hrana si adapost, fauna judetului Hunedoara este bine reprezentata atat ca numar de specii, cat si ca indivizi.

Fauna padurilor de foioase, desi si-a redus arealul ca urmare a defrisarilor, este incă bine reprezentată.

  • Mistretul (Sus scrofa)
  • Lupul (Canis lupus)
  • Vulpea (Vulpes vulpes)
  • Veverita (Sciurus vulgaris)
  • Caprioara (Capreolus capreolus)

În padurea Slivua de langa Hateg s-au repopulat zimbrii (Bison bonasus), acestia fiind adusi initial din Polonia. Dintre pasarile caracteristice padurilor amintim cucul (Cuculus canorus), ciocanitoarea (Dendrocopos), gaita (Garrulus glandarius), corbul (Corvus corax), cinteza (Fringilla coelebs), bufnita (Bubo bubo) etc. Pe malurile împadurite ale raurilor Mures, Cerna, Strei şi Crisul Alb salasluieste vidra (Lutra lutra). Iepurele (Lepus europaeus) traieste mai mult în tufisurile din luncile raurilor si pe pajisti. În culturile de cereale se înmultesc rozatoarele, mai ales soarecele de camp (Microtus arvalis), harciogul (Cricetus cricetus), popandaul (Spermophylus citellus), cartita (Talpa europaea), parsul de alun (Muscardinius avelanarius), liliacul de seara (Nyctalus noctula) etc. În padurile de conifere traiesc carnivorele mari europene: lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos) şi rasul (Lynx lynx). Un mediu propice de trai îsi gasesc aici şi cerbul carpatin (Cervus elaphus l.), ursul carpatin (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), caprioara (Capreolus capreolus), veverita (Sciurus vulgaris), jderul (Martes martes) şi bursucul (Meles meles).

În Muntii Retezat apar cocosul de munte (Tetrao uragalus) şi ierunca (Tetrastes bonasia). Apele raurilor din zona montană sunt populate de pesti, cum ar fi: cu pastravul indigen (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus thymallus), moiaga (Barbus meridionalis petenyi) si nisiparita (Sabanejeria romantica), iar dintre nevertebrate se poate aminti racul (Astacus torrentium).

În zonele alpine apar ierbivore mari, cum sunt capra neagră (Rupicapra rupicapra), cerbul (Cervus elaphus) şi capriorul (Capreolus capreolus). Carnivorele de mai mici dimensiuni, cum sunt pisica salbatica (Felis silvestris), nurca si hermina se gasesc în diversele habitate din Muntii Retezat, Parang, Şureanu, ca şi unele micromamifere precum soarecele de zapada (Microtus nivalis ulpius)

Din categoria pasarilor, aici se pot întalni specii rare, cum sunt acvila de munte (Aquila chrysaetos), emblema Parcului National Retezat, acvila tipatoare mică (Aquila pomarina), soimul calator (Falco peregrines), ciocanitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocarlia urecheată (Eremophila alpestris), pasarea omatului (Plectrophenax nivalis), fasa de munte (Anthus spinolleta), pietrarul (Oenanthe oenanthe), brumarita (Prunella collaris) şi mierla de piatra (Monticola saxattilis).

În zonele de luncă pot fi întalnite numeroase specii de pasari, cum ar fi: barza alba (Ciconia ciconia), rata salbatica (Anas plathyrhynchos), starcul cenusiu (Ardea cinerea), lastunul de mal (Riparia riparia), prigoria (Merops apiaster), ciocarlia (Alauda arvensis), codalbul (Haliaeetus albicilla), sturzul cantator (Turdus philomenes) etc.

Sursa: Monografia Judetului Hunedoara